Confuzia istoriei sau despre 30 de ani de postcomunism

transition

În aceste zile s-a scris și s-au spus multe despre schimbarea regimului comunist și despre cei 30 de ani de tranziție în România. Acesta este un semn bun și arată faptul că suntem preocupați de propria istorie și de transformările ce au loc la nivelul societății, mai ales într-o perioadă delicată și cu numeroase provocări. La o analiză mai în profunzime a opiniilor vehiculate în spațiul public cu privire la revoluția din decembrie 1989 și perioada de tranziție ce a urmat, se poate observa că există încă multă confuzie și poziționări din cele mai diverse, unele chiar neașteptate. Pe de o parte, este normal să mai existe elemente neclare despre trecut și prezent pentru că desprinderea de vechiul regim și construirea unui alt tip de societate reprezintă un proces complex și cu multe necunoscute. Pe de altă parte, pare că există ceva intrinsec mecanismului tranziției și care nu dorește să iasă la lumină, ci stăruie să rămână în obscuritate, ca ceva care se sustrage unei evaluări corecte și subminează dorința autentică de schimbare și înnoire. În acest rol de instrument subversiv nedefinit și neasumat la vedere se află mai multe elemente. Într-o măsură mai mare sau mai mică, acestea tind să permanentizeze o anumită stare de neclaritate și un tip de abandon al lucidității în favoarea confuziei. Facem trimitere succint la două exemple. Citește în continuare „Confuzia istoriei sau despre 30 de ani de postcomunism”

Lecția de care aveam nevoie. Vizita papei în România

papa iasi

Am urmărit cu interes primele două zile ale vizitei papei Francisc I în România. Consider că societatea românească a asistat la un eveniment cu totul excepțional și că prezența suveranului pontif a mobilizat populația și oficialitățile din țara noastră într-un mod cu totul special. Am primit cu toții o lecție de viață ce a venit și într-un context interesant, după un început de săptămână pozitiv care a adus satisfacție cetățenilor. În cele câteva apariții publice la București, Iași și Șumuleu Ciuc, papa a dat dovadă că este o personalitate fantastică, plină de naturalețe și de o consistență care a atins pe toată lumea. Pe alocuri însă, această prezență carismatică a sfântului părinte a fost bruiată de discursuri sau prezențe neadecvate ale unor personalități importante din țara noastră. Lecția pe care am primit-o de la papa Francisc poate fi înțeleasă observând anumite elemente de contrast care s-au remarcat în evenimentele la care a participat, dar mai ales prin sublinierea unor trăsături ale sale în calitate de tip de lider de care are mare nevoie România. Citește în continuare „Lecția de care aveam nevoie. Vizita papei în România”

Cum explicăm evoluția demografică a României?

tranz

Evoluția demografică a României din ultimul secol a fost explicată cu ajutorul unei teorii de referință pentru studiile de specialitate, anume teoria tranziției demografice. Începând cu epoca industrială și societatea de consum, la nivel european şi mondial au avut loc o serie de importante transformări demografice pe care specialiştii le-au observat ca pe un fenomen de amploare cu un tipar specific şi i-au dat numele de tranziţie demografică. În special, se observă declinul fertilităţii şi cel al mortalităţii, care au avut loc în ţările occidentale încă din secolele XVIII şi XIX. De asemenea, se poate observa o creștere a populației la nivel global, o tendință de urbanizare și una de îmbătrânire demografică, adică o trecere de la populații cu ponderi ridicate ale tinerilor la populații cu ponderi ridicate ale vârstnicilor. Citește în continuare „Cum explicăm evoluția demografică a României?”